Pagina URL Real:
Limba
Primăria MunicipiuluiVaslui |
Vizitaţi Vasluiul!
|
|
Istoria acestor Meleaguri
|
Prezentare generala
|
Cercetările arheologice au demonstrat că teritoriul oraşului Vaslui a fost locuit din cele mai vechi timpuri, incă din comuna primitivă. Materialele descoperite atestă prezenţa unei populaţii stabile incepand din neolitic pană in epoca migraţiilor.
Primele forme de viaţă umană pe teritoriul judeţului Vaslui sunt atestate prin numeroase vestigii arheologice incă din perioada paleoliticului, prin urme de cultură materială (unelte primitive din piatră, os, lemn) scoase la iveală in peste 12 staţiuni arheologice (Tarzii şi Curteni, Dăneşti, Tăcuta, Banca, Zorleni, Şuletea, Epureni, Huşi, ş.a.).
Saltul calitativ inregistrat in neolitic, indeosebi in domeniul pefecţionării uneltelor şi al formelor de organizare socială, este ilustrat şi de evoluţia comunităţilor omeneşti de pe teritoriul judeţului Vaslui. Numeroase aşezări din epoca bronzului răspandite in deosebi pe văile Prutului, Barladului şi ale afluenţilor lor, atestă o vieţuire relativ densă a unor comunităţi sedentare practicand cu precădere cultivarea pămantului, creşterea animalelor şi meşteşugurile.
Cu toate dificultăţile provocate de migratorii care s-au perindat secole de-a randul pe teritoriul patriei noastre şi care se aflau intr-un stadiul inferior de dezvoltare, daco-romanii işi vor continua existenţa in vatra Daciei, numeroase dovezi arheologice, numismatice, epigrafice descoperite şi pe teritoriul judeţului Vaslui atestand o vieţuire neintreruptă.
Popularea zonei in feudalism s-a făcut in funcţie de condiţiile istorice, precum şi de terenurile agricole, sursele de apă şi căile de comunicaţie. Loc de popas si adăpost pe drumul comercial dintre Hălici si Dunăre, care făcea legătura dintre cetăţile de pe ţărmul Mării Negre şi cele de la Marea Baltică, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar şi una din aşezările medievale de seamă ale Moldovei, alături de Suceava, Roman sau Siret, targul Vasluiului işi afirma importanţa atat pe tăramul comercial, cat şi pe acela politic şi strategic.
Primele forme de viaţă umană pe teritoriul judeţului Vaslui sunt atestate prin numeroase vestigii arheologice incă din perioada paleoliticului, prin urme de cultură materială (unelte primitive din piatră, os, lemn) scoase la iveală in peste 12 staţiuni arheologice (Tarzii şi Curteni, Dăneşti, Tăcuta, Banca, Zorleni, Şuletea, Epureni, Huşi, ş.a.).
Saltul calitativ inregistrat in neolitic, indeosebi in domeniul pefecţionării uneltelor şi al formelor de organizare socială, este ilustrat şi de evoluţia comunităţilor omeneşti de pe teritoriul judeţului Vaslui. Numeroase aşezări din epoca bronzului răspandite in deosebi pe văile Prutului, Barladului şi ale afluenţilor lor, atestă o vieţuire relativ densă a unor comunităţi sedentare practicand cu precădere cultivarea pămantului, creşterea animalelor şi meşteşugurile.
Cu toate dificultăţile provocate de migratorii care s-au perindat secole de-a randul pe teritoriul patriei noastre şi care se aflau intr-un stadiul inferior de dezvoltare, daco-romanii işi vor continua existenţa in vatra Daciei, numeroase dovezi arheologice, numismatice, epigrafice descoperite şi pe teritoriul judeţului Vaslui atestand o vieţuire neintreruptă.
Popularea zonei in feudalism s-a făcut in funcţie de condiţiile istorice, precum şi de terenurile agricole, sursele de apă şi căile de comunicaţie. Loc de popas si adăpost pe drumul comercial dintre Hălici si Dunăre, care făcea legătura dintre cetăţile de pe ţărmul Mării Negre şi cele de la Marea Baltică, unul dintre cele mai vechi targuri din Moldova, dar şi una din aşezările medievale de seamă ale Moldovei, alături de Suceava, Roman sau Siret, targul Vasluiului işi afirma importanţa atat pe tăramul comercial, cat şi pe acela politic şi strategic.
Pe meleagurile vasluiene, aflate la răscrucea unor importante drumuri comerciale care coborau pe văile Siretului şi Barladului spre Dunăre şi cetăţile de la Marea Neagră primele targuri sunt atestate documentar din secolul al XII-lea. Prima menţiune scrisă despre existenţa unor localităţi urbane in judeţul Vaslui este aceea din 1174, referitoare la oraşul Barlad, acesta fiind unul din cele mai vechi oraşe romaneşti din această zonă a ţării.
Vasluiul, oraşul de la confluenţa Barladului cu Racova, reşedinţa de astăzi a judeţului, apare menţionat in cronicile străine in a doua jumătate a secolului al XIV-lea, iar in documentele interne la 1423.
incepand cu secolul al XIV-lea, aceasta aşezare face parte din categoria targurilor cu o populaţie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul al XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populaţie ce se apropia de cea a Iaşului.
Aşezarea centrală a Vasluiului, in inima ţării romaneşti a Moldovei, a făcut din această zonă locul unor puternice bătălii pentru apărarea independenţei patriei. Astfel, la 1450, in pădurile Crasnei, la circa 15 km sud de Vaslui, oştile moldoveneşti conduse de Bogdan al II-lea, alături de care se afla şi fiul acestuia, Ştefan, viitorul domn, au repurtat o frumoasă victorie impotriva oştilor polone invadatoare.
Vasluiul, oraşul de la confluenţa Barladului cu Racova, reşedinţa de astăzi a judeţului, apare menţionat in cronicile străine in a doua jumătate a secolului al XIV-lea, iar in documentele interne la 1423.
incepand cu secolul al XIV-lea, aceasta aşezare face parte din categoria targurilor cu o populaţie care a variat foarte mult de-a lungul secolelor. Astfel, in secolul al XV-lea targul de pe Vaslui a ajuns de prim rang, cu o populaţie ce se apropia de cea a Iaşului.
Aşezarea centrală a Vasluiului, in inima ţării romaneşti a Moldovei, a făcut din această zonă locul unor puternice bătălii pentru apărarea independenţei patriei. Astfel, la 1450, in pădurile Crasnei, la circa 15 km sud de Vaslui, oştile moldoveneşti conduse de Bogdan al II-lea, alături de care se afla şi fiul acestuia, Ştefan, viitorul domn, au repurtat o frumoasă victorie impotriva oştilor polone invadatoare.
Vasluiul este atestat documentar din anul 1423, fiind menţionat prima dată in documentul de cancelarie domnească din vremea lui Alexandru cel Bun. In anul 1470 a devenit reşedinţa domnească a lui Ştefan cel Mare, importanţa sa creşte considerabil din anul 1490, cand Ştefan cel Mare ii acorda mari privilegii, reconstruieşte Curtea Domnească şi construieşte in amintirea bătăliei de la Podul Inalt, spre veşnica amintire, o frumoasă biserică.
Un hrisov de la 1491 ilustrează preţuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el "targul nostru", cand domnitorul dăruieşte Vasluiului 17 sate. In pămantul de margine au fost sădiţi atunci zece stejari şi un frasin, in trunchiurile cărora, mai tarziu, meşteri pricepuţi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
După moartea marelui voievod, oraşul Vaslui decade. Curtea Domnească se ruinează, populaţia luptă pentru păstrarea privilegiilor. Targul Vasluiului rămane o aşezare liniştită, peste care au trecut hoardele tătare şi turcii, distrusă şi apoi renăscută, nu la faima de odinioară de care amintesc documentele.
Indeletnicirile, care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor, au fost albinăritul şi pescuitul. Două scrisori către negustorii din Braşov, una datată 1641, alta 1650, amintesc despre mierea, ceara şi peştele ce erau la mare căutare in ţinutul de peste munţi. Oamenii acestor pămnturi ale Moldovei, numai deal si vale, au fost iscusiţi cioplitori in piatră, ţesători, fierari.
Un hrisov de la 1491 ilustrează preţuirea de care s-a bucurat Vasluiul in timpul domniei sale, numit de el "targul nostru", cand domnitorul dăruieşte Vasluiului 17 sate. In pămantul de margine au fost sădiţi atunci zece stejari şi un frasin, in trunchiurile cărora, mai tarziu, meşteri pricepuţi au incrustat insemnul Moldovei - capul de bour.
După moartea marelui voievod, oraşul Vaslui decade. Curtea Domnească se ruinează, populaţia luptă pentru păstrarea privilegiilor. Targul Vasluiului rămane o aşezare liniştită, peste care au trecut hoardele tătare şi turcii, distrusă şi apoi renăscută, nu la faima de odinioară de care amintesc documentele.
Indeletnicirile, care le-au adus faima pe vremuri vasluienilor, au fost albinăritul şi pescuitul. Două scrisori către negustorii din Braşov, una datată 1641, alta 1650, amintesc despre mierea, ceara şi peştele ce erau la mare căutare in ţinutul de peste munţi. Oamenii acestor pămnturi ale Moldovei, numai deal si vale, au fost iscusiţi cioplitori in piatră, ţesători, fierari.
In 1939 abia, aşa cum apare entuziast in Gazeta Vasluiului, o publicaţie a vremii, apare un inceput de industrie, prin construirea unei topitorii de canepă.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat in anul 1968, cand oraşul devine capitala judeţului Vaslui. in 10 ani populaţia creşte de la 19.820 la 45.000 de locuitori in 1978, astfel că in anul 1979, Vasluiul capătă statutul de municipiu.
In anii '80 economia oraşului Vaslui se dezvoltă, trecand printr-un proces de industrializare in diverse domenii: industria constructoare de maşini - ventilatoare şi reductoare, rulmenţi, industria chimică - fire poliesterice, industria materialelor de construcţii, lemnului, textilă şi a confecţiilor, alimentară.
După căderea comunismului, industria decade, economia avand un caracter preponderent agrar; activitatea economică s-a restrans substanţial la societăţile cu profil alimentar (preparate din carne, lapte şi produse de panificaţie) şi textil.
Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat in anul 1968, cand oraşul devine capitala judeţului Vaslui. in 10 ani populaţia creşte de la 19.820 la 45.000 de locuitori in 1978, astfel că in anul 1979, Vasluiul capătă statutul de municipiu.
In anii '80 economia oraşului Vaslui se dezvoltă, trecand printr-un proces de industrializare in diverse domenii: industria constructoare de maşini - ventilatoare şi reductoare, rulmenţi, industria chimică - fire poliesterice, industria materialelor de construcţii, lemnului, textilă şi a confecţiilor, alimentară.
După căderea comunismului, industria decade, economia avand un caracter preponderent agrar; activitatea economică s-a restrans substanţial la societăţile cu profil alimentar (preparate din carne, lapte şi produse de panificaţie) şi textil.
De la targ la oras...
'Vaslui.De la targ la oras'- istoria Vasluiului si evolutia lui peste secole. O carte de Paul Zahariuc, in colaborare cu Lucian - Valeriu Lefter si sponsorizata de Primaria Municipiului Vaslui. Va dorim o lectura placuta!
Centrul Municipal de Informare & Promovare Turistică
Vizitati-ne si veti descoperi un oras moldav cu o multime de surprize. Noi va asteptam cu drag!
Premiul de Excelenţă
Premiul de Excelenţă in Amenajarea Spaţiilor Verzi & Locurilor de Joacă la Gala AMR...
Albume Foto & Video
Albume foto cu diversele atractii turistice, parcuri si piete publice sau ale locatii si edificii din Municipiul Vaslui, etc...
Accesibilitate
| E-ADMINISTRAŢIE | TAXE & IMPOZITE LOCURI DE MUNCĂ | ANUNŢURI & EVENIMENTE PREMIUL DE EXCELENŢĂ | ALBUME FOTO & VIDEO HARTA VASLUIULUI | VIZITAŢI VASLUIUL | CONDUCEREA | CONSILIUL LOCAL PLANURI & PROIECTE | MONITORUL OFICIAL LOCAL SC GOSCOM SA | SC AQUAVAS SA SC TRANSURB SA | POLIŢIA LOCALA CONTACT |
© 2004 - 2026 Primăria Municipiului Vaslui
by tesalut.ro